Orasul Marsilia este situat in vechea provincie franceza Provence, avand o istorie zbuciumata si fascinanta in acelasi timp. Am avut ocazia sa pot vedea Marsilia, intr-o zi frumoasa de primavara. Era o zi insorita de mai, cu 21 de grade in termometre, numai buna de plimbare!

Cum ajungi

Marsilia este al doilea mare oras al Frantei, localizat pe coasta Marii Mediterane, oras fondat de greci cu 2600 de ani in urma. Este cel mai mare port comercial al Frantei. Noi am ajuns aici fiind imbarcati pe un vas de croaziera, care avea o oprire de-o zi in portul Marsilia. Dar cel mai simplu este cu avionul, sau cu masina. In port erau doua vapoare uriase – Costa Magica si Norvegian Epic! Am zarit si farul! Eram pentru a doua oara pe pamant francez, prima oara avand ocazia sa merg in insula Corsica, in orasul Ajaccio, despre care v-am mai povestit.

Descoperind Marsilia

Existau mai multe variante de a putea descoperi Marsilia. Ajunsi din port in  oras, putem cumpara cu 18 euro un  bilet la autobuzul turistic Hop On – Hop Off, care te plimba o ora si jumatate, permitandu-ti sa poti cobora la oricare din cele 16 statii din fata obiectivelor turistice. Era o modaliate buna de a vedea Marsilia, beneficiind de o prezentare in 5 limbi de circulatie internationala.

O alta varianta de a petrece cateva ore in Marsilia ar fi o calatorie cu trenuletul, din Portul Vechi pana la Notre Dame de la Garde, cu pretul de 5 euro pentru un adult si 3 pentru copii, calatoria durand aproximativ 50 de minute.

Marsilia, cel mai vechi oras din Franta, este un oras foarte populat. L-am strabatut timp de vreo ora cu autocarul, avand 3 ghizi: cel roman, unul francez si unul italian, pentru ca in autocar eram turisti din mai multe tari. Priveam pe fereastra fascinata, sa nu-mi scape nimic.

In primul rand am fost impresionata vazand oameni de toate culorile si nationalitatile, cum numai in Londra mai vazusem asa ceva! Apoi denumirile strazilor si a firmelor in limba franceza,  cimitire de eroi, blocurile zgarie-nori, biserici si cladiri grandioase, cu o arhitectura deosebita, cafenele si restaurant pline, unde francezii petrec relaxati, bucurandu-se de fiecare clipa libera.

Orasul mai este renumit si pentru bucataria mediteraneana, in general cu specific pescaresc. Sunt renumite scoicile gatite cu ceapa multa si stropite din belsug cu vin de Cassis, o localitate invecinata Marsiliei, pe care am vizitat-o si despre care va voi povesti cat de curand. Numele Marsiliei ne aduce aminte si de ciuma, aceasta boala urata adusa aici in 1720 pe un vas care transporta matase si bumbac si care a ancorat in acest port. Dar si de mafia din filmele franceze!

Francezii sunt foarte mandri de Marseillaise, imnul lor national. Istoria zbuciumata ne aminteste ca imima orasului nu a fost niciodata cucerita, chiar daca de multe ori zidurile de aparare au mai fost cate o data distruse.

Catedrala Notre Dame Du Garde

Noi am avut ghid si asa ca n-am avut bataie de cap cu nimic. Este construita pe-o colina, in cel mai inalt punct al orasului. Acest monument bisericesc este considerat de catre locuitori a fi un element protector al orasului. Ghidul nostru  ne informeaza ca aceasta este o biserica neo-bizantina, construita pe locul unei vechi capele, care ar fi acoperita in intregime cu foita de aur. Atractia principala, pe langa picturile frumos colorate si marmura, ar fi statuia de 36 de metri a Fecioarei Maria, de pe clopotnita turnului. Pe aceasta colina este ascunsa multa istorie, nu doar un cult. O istorie care ii face pe francezi mandri de a purta acest nume.

Insula Chateau  D’lf

In Golful Marsilia se afla Arhipelagul Frioul, care este format din 4 insule, dintre care una este foarte celebra: insula Chateau  D’lf. Este o insula mica, cunoscuta mie din romanele lui Alexandre Dumas, care, din secolul al XIX lea a dat faima acestui loc prin ‘’Contele de Monte Cristo’’, in care povestea despre doi eroi care au fost inchisi acolo, iar unul reuseste sa evadeze, dupa 14 ani de temnita, fiind primul om care a facut acest lucru pana atunci si a reusit sa si supravietuiasca.

De fapt, acolo este o cetate din secolul al XV lea, care a devenit apoi inchisoare, prin secolul al XVII lea, unde prizonierii erau ‘’cazati’’ in functie de clasa lor sociala. Cetatea a fost construita in scopul apararii atacurilor de pe mare, din ordinul regelui Francisc I. Si, datorita scriitorului francez, aceasta insula a dobandit faima si astazi fortificatia poate fi vizitata, ajungandu-se acolo cu barca din port.

Portul Vechi (Vieux Port)

Este un loc vibrant, unde strazile formeaza un adevarat labirint, in care e o adevarata incantare sa te ratacesti. Portul este functional si are numeroase forturi si locuri numai bune de scufundari si pescuit. Dimineata e mare agitatie in zona Pietei de peste.

Concluzia

 Desi un oras aglomerat, m-a impresionat atitudinea degajata de pe fete lor si prosperitatea prezenta la orice pas. La colt de strada mai apare, totusi, cate-un cantaret ce-si duce traiul din gesturile trecatorilor sensibilizati. Am zarit si cativa cersetori. Dar toata lumea pare bine primita si integrata in peisaj!Mie nu stiu daca chiar  mi-ar face  placere sa traiesc in acest oras. Mai bine  doar turist!